Vă rog citiţi cu atenţie următoarele texte constituţionale sau emise de Curtea Constituţională.
Constituţia României (în vigoare), art 81, (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive".
Hotărîrea Curţii Constituţionale Nr.1 din 8 septembrie 1996: "[...] potrivit art.15 alin.(2) din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Acest principiu, fiind de natură constituţională, se aplică înseşi prevederilor Constituţiei."
Cîteva rînduri mai jos: "orice judecată cu privire la logica, semnificaţia şi implicaţiile unor texte ale Constituţiei, inclusiv cele care privesc instituţia Preşedintelui României, se analizează şi se interpretează începând cu situaţiile care apar după intrarea ei în vigoare", subliniindu-se că "textul art.81 alin.4 (...) îşi găseşte aplicarea numai pentru viitor".
(Această Hotărîre din 8 septembrie 1996 a fost dată ca urmare a contestării candidaturii lui Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României. CCR a validat, astfel, soluţia: o candidatură se bazează pe o - şi se numără conform cu o - constituţie în vigoare).
(1)
Am o întrebare constituţională: dacă se schimbă constituţia, Ion Iliescu mai poate candida? De exemplu, dacă Parlamentul devine unicameral - temei pentru modificări DE SUBSTANŢĂ ale Constituţiei - în ce situaţie se mai află Ion Iliescu? Mai este cazul să îi fie contabilizate mandatele anterioare, sau nu? Întrebarea este pusă în virtutea faptului că va intra în vigoare o lege fundamentală cu totul nouă.
Apel la memorie (a se vedea şi Dosarele 167, 216, 219 ale Curţii Constituţionale din 1996).
Ion Iliescu a devenit preşedinte în 1990 (mandat 1990-1992). Adunarea Constituantă aleasă tot atunci a creat Constituţia din 1991. În 1992 Ion Iliescu a fost ales din nou preşedinte (1992-1996). Iar în 1996 a candidat din nou. Problema era: avea dreptul la un "al treilea mandat"? Şi era, acela, un al treilea mandat?
CCR i-a dat dreptul, după cum ştiţi (Iliescu a mai fost preşedinte între 2000-2004), cu motivaţia pe care am transpus-o.
(2)
Mai am o întrebare constituţională: deciziile şi hotărîrile CCR au puterea de a stabili precedente în stabilirea constituţionalităţii? Căci dacă DA, atunci rămîne valabilă prima mea dilemă. Şi anume:
Dacă se schimbă radical Constituţia (de exemplu: se revine la mandatul de 4 ani pentru Preşedinte, care va fi ales nu direct, ca pînă acum, ci de un Parlament unicameral), atunci mandatele anterioare se iau, sau nu în calcul?
Aştept un răspuns pînă la alegerile din noiembrie-decembrie. Mulţumesc pentru privirea mai atentă asupra problemei.
Mihai
PS: Citeşte şi continuarea.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Of, Mihai, tu încă mai crezi? Încă te mai frămânţi? Încă mai cercetezi? La punctele de frontieră cu frumoasa noastră ţară, ar trebui să stea scris "Lasciate ogni esperanza, voi che entrate". Dante greşise adresa, nu era Infernul. Era doar România. O Românie în care următorul preşedinte va fi tot Traian Băsescu, dar acela va fi ultimul său mandat. Pe viaţă. După care se va trece de la republică prezidenţială, la imperiu (conform Constituţiei revizuite în decembrie 2009). Imperiul Traian va fi condus de împărăteasa Elena, fiica cea mică a fostului mare conducător. Ţi se pare imposibil? Mie nu, şi asta mă îngrozeşte.
Am vrut să spun, republică prezidenţială conform Constituţiei revizuite în decembrie 2009, la referendumul care va avea loc simultan cu alegerile prezidenţiale...
Trimiteţi un comentariu